
Va fi pentru prima data cand nu voi merge la vot, asa cum pentru prima oara imi este indiferent cine va iesi presedinte. Am ascultat pareri, avizate si neavizate, am asistat la controverse, am auzit promisiuni, am vazut sageti otravite zburand deasupra Romaniei, lansate de o mana de politicieni care au impresia ca ne stapanesc, ca ne cumpara cu zambete largi si vorbe poleite. Dupa toate acestea, mi-am dat seama ca nu am nici umbra de incredere in candidatii actuali.
Nu, nu mogulii tv m-au determinat sa adopt aceasta pozitie, nu campania lor evidenta de a-i face pe romani sa se simta scarbiti de politica si astfel sa nu iasa la vot. Candidatii sunt de vina si lipsa lor de viziune, de proiecte. Preocuparile lor pentru a servi doar interesele celor din spatele propulsiei pe scena politica. Stiu ca suna a cliseu, dar nu e cazul sa analizez aici ceea ce vedem si simtim cu totii pe pielea noastra in fiecare zi.
Nu consider ca Romania are candidati destul de buni pentru pretentiile pe care trebuie sa le avem cu totii in 2009. Prin urmare, pe 22 noiembrie voi sta acasa (de fapt, voi lucra si va fi o zi destul de grea), iar de acum, cand ma vor mai intreba unii cu cine votez, voi sti ce sa le spun. Sper doar sa nu aud ipocrita fraza: „Au murit la Revolutie pentru dreptul de a vota, nu-i lasa pe altii sa aleaga in locul tau”. Am cazut si eu in capcana asta a politicienilor, dar mi-am adus aminte ca votul este un drept, nu o obligatie.
.jpg)

